joi, 6 ianuarie 2011

Literatură, vrăjeli şi vrăjitorii

Nu o dată cel mai sever dar şi unul dintre cei mai apropiaţi critici ai mei s-a arătat nemulţumit de faptul că prea năvăleşte magicul în cărţile mele. Prea se întâmplă tot felul de chestii magice, oculte, ezoterice prin romanele mele, ba pe deasupra se mai iţeşte şi câte un vrăjitor. Asta dă prost, sunt eu dojenit cu asprime, realitatea românească neavând nimic magic sau miraculos în ea.
Ei bine, iată că însăşi realitatea românească vine să-mi dea dreptate cu supra de măsură.
Guvernul Boc - care, să recunoaştem, are o aură de neverosimil structurală, atât în general, cât şi la bucată, nu o dată omul obişnuit şi normal spunându-şi exasperat: "Domnule ăştia nu-s adevăraţi, aşa ceva nu poate să existe-n realitate!" - în nemărginita sa sapienţă, preocupat de ţărişoară cum e el, s-a gândit să impoziteze vrăjitoria. A iniţiat chiar şi un proiect de lege pe chestia asta, conform principiului lor, din inimă asumat, pe care guvernanţii îl aplică poporului nostru şi care s-ar sintetiza în dictonul - un pic diferit de-al lui Pascal - Odi, ergo sum! (Urăsc, deci exist!).
Această nouă vrăjeală guvernamentală a creat în sânul prea-cinstitelor noastre vrăjitoare două curente de opinie total dihotomice. Astfel:
Mihaela, "cea mai mare vărjitoare din România" - cum stă scris pe poartă şi cum se autointiutulează -, spune că da, ar fi de acord cu chestia asta. De ce? Simplu, fiindcă dacă mă impozitezi, înseamnă că tu, stat, recunoşti că eu, vrăjitoare cu doctoratul luat la penitenciar sau nu, depun o activitate lucrativă cât se poate de onestă. Atât de onestă încât îmi ceri şi un impozit pe veniturile ce le realizez din ea. De acum, gata! Vrăjitoria dispare din codul penal şi nu mai este asociată cu acel odios capitol aducător de puşcărie, numit Escrocherie. Şi dacă tot dispare din Codul Penal, ar fi cazul să apară în nomenclatorul de meserii. Eventual şi în noua lege a salarizării, stabilindu-se şi cuantumul minim al retribuţiei.
Brăţara - regina vrăjitoarelor, după cum susţine chiar dumneaei - nu este însă de acord. Dânsa consideră că dacă "vrăjitoarile" tot sunt impozitate, ar trebui "să aibă şi ceva avantaje". Şi la ce avantaje s-a gândit Alteţa Sa Brăţara că ar fi cazul să beneficieze din partea statului? Păi, simplu: "Să ni se creeze şi nouă condiţii" - probabil de practicare a acestei nobile şi atât de grele meserii, pline de noxe şi de stres - "şi dă la o anumită vârstă-ncolo, să ne dea şi nouă pensii ca la orişice om care a muncit pă viaţa lui!".
Privind la această poveste cât se poate de reală, încerc două motive de satisfacţie:
În primul rând, iată că realitatea ţării în care trăiesc vine să îndreptăţească pe deplin naraţiunile pe care le scriu.
În al doilea rând, colegele noastre de fantazări, vrăjitoarele, vor fi şi ele impozitate pe veniturile scoase din tot soiul de poveşti, laolaltă cu toţi scriitorii. Şi, desigur, cu toţi ceilalţi fraieri care-şi plătesc în totalitate, cu abnegaţie, impozitele. Băieţii deştepţi e ştiut că n-o fac. Bine, acum şi vrăjitoarele e ştiut că sunt fete deştepte...
Apropo de deşteptăciune şi de ce nu, de seriozitate. Între prim-minstrul Boc - cu tot cu şeful lui, asumătorul senin de "răspunderi politice" de care, "hă, hă, hă!", nici în bască nu îl doare - şi cele două lidere ale vrăjitoarelor, cine vi se pare mai isteţ şi mai cu viziune?
Acum, că aţi răspuns, situaţia nu-i cumva fantastică?

P.S. Când guvernul Boc va iniţia şi impozitarea şuţilor şi a şpringarilor, o să depun o cerere la Ministerul de Externe pentru a mi se înlesni o întrevedere cu un ambasador foarte, foarte special: Şeherazada. Poate-mi acordă şi mie o viză pentru Împărăţia celor O Mie şi Una de Nopţi...

6 comentarii:

Micawber spunea...

Nu, realitatea romaneasca nu are nimic magic in ea, iar contraexemplul dvs. e fals. In realitate, asemenea teme (pitoresti si pline de umor involuntar, admit, dar atat) apar la intervale mai mult sau mai putin regulate si fac deliciul presei si al comentatorilor care au atat de mult timp la dispozitie, ca le ramane si pentru subiectul cu pricina. In timpul acesta, regimul portocaliu fura temeinic, gospodareste, cu basculanta, satisfacuta probabil ca a mai dat 'societatii civile' o noua tema de dezbatere.

Anton spunea...

Bine, de furat, fură mititeii oricum. Şi cu perdele de fum şi fără. Nici măcar nu le trebuie basculante că o fac dintr-o semnătură pe un act adiţional. Şi dacă vor, majoritari cum sunt, îşi votează şi legi ca să fure şi mai lejer. Că doar n-au nicio jenă. Ba după aceea ne mai şi fac ţară de asistaţi, de mămicuţe şi bebeluşi, de pensionari cu pensii nesimţite şi câte altele. N-a mai rămas decât să fim luaţi într-o bună zi la palme, după ce că sutem buzunăriţi.
Ziceţi însă că realitatea românească n-are nimic magic? Ei, las' c-or veni ele şi alegerile celelalte şi mai vorbim noi!...
Mai ales că la orizont ne pândeşte altă vrăjitorie: votul prin corespondenţă al celor aflaţi departe de ţară. Atunci să vedeţi magie! Neorocirea e că o să fie tot o magie neagră.

Micawber spunea...

@ Anton

Depinde la ce capat al ocheanului te afli. De la una din extremitati realitatea poate aparea magica, dar de la celalalt e cat se poate de prozaica. Ca sa nu mai vorbesc de artist, care priveste, de regula, prin cel dintai capat. Va asigur, insa, ca de la guvern/ Cotroceni lucrurile se vad cat se poate de pragmatic, cu acel pragmatism al hotului care iti striga 'uite pasarica!' in timp ce te buzunareste temeinic.

Liviu Drugă spunea...

Absurdul-magic sau magia absurdului! Punctat corect.

Daca am trai mai bine in tzarisoara asta, ce fascinanta ar fi in toata confuzia si fantasticile ei aranjamente de culise (unele date chiar la tv)! :))

karina spunea...

Sunt tare curioasa cum suna aceasta incadrare in nomenclatorul de meserii, in tarile Uniunii Europene...
Se spune ca s-a luat aceasta hotarare, pentru a ne alinia in randul tarilor din Uniunea Europeana.
Trebuie cautat neaparat paragraful, pentru ca nu se poate sa nu gasim ceva magic acolo:)

aimengrui spunea...

Sper ca n-o sa supar pe nimeni daca o sa spun ca viata noastra de zi cu zi are magic.