marți, 26 octombrie 2010

Mioraţia de libertate şi costurile ei. Scump, dom'ne, scump!

O dată dintr-un sondaj de opinie: 80%. La atât s-ar cifra neîncrederea românilor vizavi de preşedintele lor. În urmă cu un an românii au avut însă o altă viziune. Pe vremea aceea eram foarte, foarte preocupaţi de poştă şi de sare. Toată noaptea dinaintea alegerilor mulţi dintre noi n-am putut pune geană pe geană de grija lor şi dimineaţă ne-am dus la vot chitiţi să le salvăm din ghearele mogulilor. Ştiu, o să mi se spună că au fost tot soiul de matrapazlâcuri legate de numărătoarea voturilor. Or fi fost, nu zic nu, dar dacă taberele sufragiilor n-ar fi fost sensibil egale, nici matrapazlâcurile n-ar fi fost posibile, deşi duduia Anastase demonstrează că nimic nu-i de nefurat în patria noastră.
Azi, entuziaştii pensionari care mă salutau cu "Bine că a ieşit Băsescu al nostru şi-am scăpat de moguli", aşa cum odinioară îmi puneau placa cu "Iliescu, omu' de omenie", se îmbulzesc şi se păruie la coada ce urcă spre moaştele diverşilor sfinţi, pe la Iaşi sau la Patriarhie, O fac cu gândul la ajutorul bunului Dumnezeu şi cu gura plină de ocări la adresa vecinului care se bagă în faţă, fir-ar mă-sa a dracu', lovi-l-ar ciuma şi tarbesu' ăla marele! Sunt "inervaţi" că ăia se bagă în faţă la mila Domnului şi, credincioşi cum sunt, se gândesc că-s în pericolul de a nu ajunge şi pentru ei. Sigur, o fac pentru că nu mai ştiu cum s-o scoată la capăt cu viaţa de zi de zi. O fac fiindcă băiatul a rămas şomer, iar fetii i s-a redus dramatic salariul. Colac peste pupăză, umblă vorba că o să mai scadă şi pensioara, fiindcă a zis şefu' că toţi trebuie să dea impozit.
Cu toate astea, există în continuare destui care iau foc în gură pentru preşedintele ţării. "Preşedintele nu ştie toate câte se fac pe la spatele lui!", spun cei mai fanatici, deplin convinşi că Băsescu e un om care luptă vajnic cu mogulii, cu presa aservită, cu clasa... politică - "omu-i băiat d-ai noştri, nu politician!" - şi cu nenorociţii ăia din Parlament.
Aparent paradoxal, o mulţime ce se tot răreşte de intelectuali le ţine isonul mai fâsâind şi ei câte o fumigenă, aşa, din devotament. Sigur, devotamentul ăsta e răsplătit, dar ei o fac doar din simţ civic, din preaplinul lor etic. Sunt obiectivi - cei mai obiectivi, fireşte! şi, mai presus de toate, oneşti nevoie mare. Unii dintre ei sunt chiar oameni de cultură remarcabili dar, dintr-o străveche tradiţie a oportunismului intelighenţiei româneşti, se înghesuie să înalţe osanale puterii, mai scăpându-li-se şi lor câte o ciozvârţică. Cine poate, oase roade, cine nu, nici carne macră! Jenant e că deşi au asigurate tot felul de sinecuri datorate nu calităţilor lor intelectuale, altminteri reale, ci obedienţei lor căţeleşti, îşi afirmă vehement statutul de instanţe morale naţionale, înghesuindu-se la ciolan asemeni amărâţilor de pensionari la moaşte. Până acum câteva luni erau intransigenţi, mai ceva ca Robespierre. Acum au devenit mai nuanţaţi, ba pe alocuri chiar mâhniţi de unele din scăpările preşedintelui - minore, vezi bine! - în care au crezut din tot sufletul lor curat, de independenţi ideologici însă cu obiective personale extrem de precise. Acum, deh, mâhniţi, mâhniţi, dar să nu fie greşit înţeleşi! Aşa că mai nou o descoperă plini de savuroasă încântare pe "inteligenta" şi plina de "vioiciune de spirit" doamnă Udrea. (Apropo de calităţile acesteia, cele mai sus menţionate, n-o să pot s-o uit cum povestea dumneaei zâmbitoare, în nişte pantalonaşi sexoşi, cu o bluziţă decoltată până-n plăsele, unor ţărani ce priveau lung după casele luate de ape, muţi de disperare şi în noroi până la genunchi, despre lansarea brendului de ţară. Dacă asta e o dovadă de inteligenţă şi de bun-simţ, eu nu ştiu ce să mai zic. Sau poate, într-o manieră mai relaxată, înseamnă că avem criterii de evaluare diferite, nu?) Să fie însă noua încântare a intelighenţiei bazată pe o chestie mai subtilă? Ca de exemplu fiindcă doamna Udrea e muza inspiratoare a întâiului bărbat al ţării? Hm!... să se preteze la aşa ceva asemenea oameni morali şi prestigioşi? Nu, nu pot să cred una ca asta în ruptul capului!
Astfel că toată bălăcăreală izbucnită în jurul vizitei şi spuselor doamnei Herta Muler mi se pare cam fără rost. O tabără jubilează: "V-a zis-o Herta!", în timp ce o alta aduce contraargumente, chezăsuindu-şi moralitatea şi prestanţa de azi prin curajul şi demnitatea de ieri, altmiteri şi ele destul de discutabile.
Oricum ai da-o, ceea ce miroase cel mai urât în cazul acestor domni din elită este chiar prezentul. Unul de toată jena şi care începe să-şi lase damful puturos şi asupra operei. Din păcate.

Pe de altă parte, cei cărora le-a mai rămas ceva simţ critic recunosc că da, cu puterea actuală nu e deloc în regulă, dar ce să faci? Spunem oftând că toţi politicienii noştri sunt o apă şi un pământ. Pornind de aici, ajungem la concluzia că schimbarea domnilor e bucuria nebunilor. Ne adâncim cu sârg în sastiseală şi mormăim înciudaţi: "N-ai cu cine, dom'ne, n-ai cu cine!". Şi aşteptăm să-şi revină tătucul, ruşinat de blândele mustrări ale înţelepţilor naţionali. Dacă nu, nu. Concluzionăm strâmbând finalmente din nas: "Asta e, dacă n-avem nemţi..."
Nu ne rămâne decât să luăm un fluieraş de os, să doinim - analiştii îi zic din nai - şi să aşteptăm apusul soarelui. Deocamdată o seară rece s-a lăsat. Buciumul, normal, a fost şi ăsta furat. Aşa că pe plai nu e nicio jale.
Totuşi, în noaptea ce-o urma o să cadă multe, multe stele. Ca orice român încrezător, fiecare trage nădejde să nu fie şi a lui în ploaia astrală ce o să vină. Bine că măcar avem fluiere şi, mmm!, la televizor e asistenta Crudu... şi Bianca lu' Bote... şi Briliantu'...
Na, că aţipirăm! Şi ce? Am mai dormit noi o mie de ani şi n-am murit. Taci, tu, că-i bine! Las' că dimineaţă o face curat tanti Europa.

8 comentarii:

Liviu Drugă spunea...

Tanti Europa e si ea confuza in ultima vreme. Are grija de copiii ei care ii aduc mai multe satisfactii... financiare. La doinele noastre de jale nu se mai pleaca nici urechile turistice ei turistice.
Prosti - prosti, dar multi. Si acolo unde e multime, multime de timp ce cere. Cutia de viteze a istoriei s-o cam gripat, bat-o vina. Si cum nu se gaseste nimeni sa o bage in viteza intai, isi baga toata lumea "viteza" in ea :)))

Sergiu spunea...

Dna Udrea este o doamna puternica si un stalp al tarii.

Anton spunea...

@ Liviu Drugă
E adevărat ce spui, dar...
Până la tanti Europa cred că ar trebui să ne ocupăm chiar noi de treburile noastre şi să facem un pic de curăţenie pe aici. Sigur, pentru chestia asta ar trebui înainte de orice să deschidem ochii şi să judecăm raţional. După aceea, poate o să şi reuşim să votăm raţional, nu după umori sau spaime de moment. ("Mogulii umblă să ne fure sarea!" e o lozincă la fel de stupidă ca şi "Nu ne vindem ţara!", însă cu acelaşi potenţial de îmbrobodire electorală.)
Ce-i drept, e drept, deocamdată suntem sortiţi să tot alegem cel mai mic dintre rele, însă să nu uităm că nu alegem decât tot dintre ai noştri, nu dintre mongolii lui Ghinghis-Han. În plus, jocul ăsta democratic presupune, ce să-i faci?, şi mecanismul care se aplică în ştiinţă şi care se numeşte încercare şi eroare. Trebuie să ne învingem pornirile de amante înşelate care nu acceptă realitatea în virtutea ideii că "tu eşti ochii, tu eşti viaţa; bate-mă, înjură-mă, da' tu mi te-ai lipit de suflet ca marca de scrisoare".
Devotamentul e firesc faţă de partenerul de viaţă, de copii, de prieteni, de anumite idealuri, dar nu faţă de un politician. Până o să învăţăm asta şi nu o să înţelegem că politicianul trebuie să fie devotat electoratului său şi nu invers, o să tot plătim, pătimaşi şi duioşi cum suntem.
Altminteri, vom suferi de manifestarea clasică a copilului abandonat într-un orfelinat care se iluzionează la sosirea oricărui bărbat necunoscut că acesta ar putea fi tăticul cel bun şi atât de aşteptat...

Anton spunea...

@ Sergiu
Korrect!
Doamna Udrea este lumină şi flacără, surâs curat şi lacrimă pură a iubirii, muză şi zeiţă. În urma paşilor ei dalbii crini şi înmiresmatele roze înfloresc.
Iar când o veni frigul ăla marele şi s-o zburătăci Boc de pe creanga guvernului, o să devină şi prim-ministrul României. Ceea ce va aduce multă, multă încântare în anumite suflete poetice care deja îşi acordează lira pentru calde ode ce-i vor fi închinate...
În rest, aşa cum lui Dragoş-Vodă i-a rămas în popor supranumele de "Descălecătorul", cred că intligentei, onestei şi suavei doamne Udrea îi va rămâne acela de "Încălecătoarea".

Anonim spunea...

Ia sa va spun eu ceva,ca sa fie foarte bine lamurite lucrurile.moguli sau nemoguli,toti calicii sau imbogatit dupa revolutie.
primul pas - au declarat mii de fabrici ca fiind neproductive.
al doilea pas - au externalizat serviciile cele mai importante ale fabricilor.
al treilea pas - si-au facut firme, tot ei, directori, fosti guvernanti sau fost asa zisi revolutionari - si-au facut firme ei sau fii lor.
al patrulea pas - au inceput licitatiile pentru lucrarile externalizate, licitatii ce au fost castigate de firmele lor.
al cincilea pas - si in prezent detin serviciile externalizate de la acele fabrici pentru care fabrica plateste cu prioritate serviciile cu toate ca daca tinea acele servicii costurile erau mult mai mici.

numai spun ca acum mai nou se fac licitatii, le castiga o firma, care apoi le vinde la alta si tot asa,ca pana la urma habar nu ai cine executa de fgap lucrarile.binenteles ca fiecare are un comision gras. si asa traiesc lacustele.si nu e vorba de actuala guvernare. acest lant exista de la revolutie.suntmulte de spus

Anonim spunea...

am uitat sa precizez ca atunci cand fabricile nu au mai mers, tot ei, directorii au declarat falimentul, le-au dezmembrat si le-au vandut bucata cu bucata, si s-au imbogatit din acele vanzari . cu vagoane fier vechi. afaceri de milioane numai din vanzari la negru de fier vechi...vanzari la negru...toti au furat. sub ochii tututror guvernantilor de la revolutie si pana acum. si ne miram ca numai sunt bani?

Anton spunea...

@ Anonim
Aveţi dreptate în multe privinţe. În cadrul analizei dumneavoastră aş îndrăzni să spun că într-o singură chestiune vă cam înşelaţi şi anume atunci când spuneţi hotărât, accentuând pe ultima propoziţie: "Bineînţeles că fiecare are un comision. Şi aşa trăiesc lăcustele. Şi nu e vorba de actuala guvernare."
Luaţi-i pe rând pe fiecare dintre fruntaşii P.D.L.-ului sau ai actualei guvernări şi vedeţi că se potrivesc perfect în tipologia descrisă de domnia voastră.
Unul dintre cei mai drăguţi reprezentanţi ai acestei categorii ilustrate de dumneavoastră e chiar domnul Blaga, cel cinstit, după cum a fost lăudat. Deşi omul a fost, de la Revoluţie încoace, numai slujbaş al statului, iată că are o avere impresionantă, una făcută tocmai de pe poziţiile ce atât de corect şi de critic le-aţi arătat. Cât despre borduristul Videanu sau despre mirabila comisionăreasă Udrea, trăgătoarea de dungi pe asfaltul capitalei în timpul liber, ce să mai zicem?
După cum vedeţi, bani ar mai fi. Dar nu pentru fraieri, ci pentru cei... aleşi.

Asta aşa, ca să fie şi mai bine lămurite lucrurile.

Liviu Drugă spunea...

Anton, nepotii celor care sunt acum la putere vor inceta sa mai fure, pentru ca, sper eu, vor avea destul. Pana atunci vor fi doar incercari sporadice de a face bine natiunii. Deocamdata primeaza binele personal - asa e dupa multa saracie.

Restul e teorie... Din pacate! :(