joi, 21 aprilie 2011

O neaşteptată satisfacţie şi o timidă propunere

Am deschis televizorul chiar când domnul Sorin Ovidiu Vântu îi povestea domului Ghiţă, cu mândrie, despre trecutul dumnealui de bărbat adevărat, cu puşcărie la bază. Şi am fost plăcut impresionat, simţindu-mă, pe undeva, răzbunat. De ce?
Fiindcă odată nişte cititori cu o viziune critică mai aspră mi-au spus că se îndoiesc că anumite personaje din romanele mele pot vorbi în halul în care vorbesc, argumentând că respectivele personaje nu erau oameni de joasă extracţie (sic!), ci ditamai oamenii serioşi, stâlpi ai societăţii, nu alta. "Limbajul nu corespunde poziţiei sociale pe care o deţin", susţineau ei sus şi tare.
Explicam atunci că stâlpii ăştia ai societăţii de pe la noi cam aşa vorbesc, mai ales în particular, când nu-i televizează nimeni. Iar când spuneam asta, mă refeream la experienţele mele directe, auzite şi văzute de mine, nu la chestiuni povestite de cine ştie ce cârcotaşi. În plus, aş zice eu acum, când iată am o exemplară dovadă, printre cei mai mediatizaţi oameni de pe la noi se disting imediat trei bărbaţi vajnici, care au trecut oleacă prin puşcărie, însusindu-şi deci şi limbajul metaforic şi proteic al acesteia.
Convorbirea dintre cele două mari personalităţi, SOV şi Ghiţă, - unul patron de media, iar celălalt manager al firmei celui dintâi -, după umila mea părere, ar trebui să fie introdusă în manualele de limba română destinate clasei a XII-a. Şi fără bip-uri pudibonde! Ea reperezintă, fără putinţă de tăgadă, limbajul dintre doi oameni de succes ai zilelor şi patriei noastre. Adică - ce mai încoace şi încolo! - un model viu şi veridic pentru tânăra generaţie.
Ce emisiuni culturale, ce atâta şcoală, cărţi şi sclifoseli? A venit timpul să renunţăm la aceste prejudecăţi vetuste. În societatea românească s-au afirmat noi valori, noi etaloane pentru un popor care, la o adică, trebuie musai să se modernizeze în spiritul novator al celor două mari focare de cultură Golden Blitz şi Bamboo.
Ca atare, aş sugera Academiei Române - e doar o sugestie, îmi dau seama că nu am calitatea de a face recomandări acestui for - ca domul Sorin Ovidiu Vântu să fie făcut membru plin al respectivei instituţii.

Apropo! Ştiţi cumva de câţi ani n-a mai fost ales academician în România cineva care să fie scriitor sau lingvist? Ei bine, în spiritul reformării societăţii noastre, SOV poate ţine loc şi de una şi de alta!

8 comentarii:

Liviu Drugă spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Liviu Drugă spunea...

Scuze, erau cam multe scapari de sens in precedentul comentariu. Il reiau mai jos.

Intr-o vreme am cunoscut cateva icoane ale presei romanesti. Pe bune, lumea se inchina atunci - o mai face si acum - in fata interventiilor acestora la televizor sau in ziare. In privat, erau de vulgaritate si de o mitocanie imensa. Unul care semna editoriale citite de zeci poate zeci de mii de romani erau corectate gramatical la greu de o tanti. Corectoarea intra umila si iesea din biroul "marelui" ziarist in varful picioarelor, nu inainte de a-i sopti la ureche ce greseli facuse in articolul respectiv.

Din pacate, asta e situatia care se va perpetua cel putin 20-30 de ani in Romania. Perso-nulitatile vor mai avea inca spatiu de manifestare la noi.

Micawber spunea...

Pana una, alta, cei care au declansat scandalul asta si-au atins scopul, anume acela de a deturna atentia publicului de la adevaratele probleme (inchideri de spitale, pensii care se reduc sau intarzie la plata, plafonarea salariilor profesorilor etc.). Pai nu e mai grav ca 'mogulii' astia sunt bagati la zdup (unii din ei, cei rai, desigur?)

Acum serios, insasi ideea de a urmari noul scandal SOV imi insulta inteligenta, daramite sa mai fac si analize de limbaj.

Ba si mai grav e ca vorbesc urat. Eu zic sa le scada nota la romana. Sunt asa de indignat ca nenea asta se exprima buruienos si sleampat ca zau daca mai am vreo problema cu mizeriile guvernantilor din Romania. Saracu' dom' Boc, saracu' dom' Basescu, ei vorbesc mult mai frumos si reformeaza si statul.

Anton spunea...

Liviu Drugă,

Am văzut şi auzit niscaiva şi eu. Aşa cum am citit texte sau am văzut luări publice de atitutidine de toată jena - confuzii penibile de termeni şi noţiuni - ale unor aşa-zişi formatori de opinie cunoscuţi şi cu mare priză la public. Mă rog, fiecare cu scăpările lui, deşi de la un anumit nivel încolo parcă te-ai aştepta la o minimă calitate.
În rest, ce să zic? Aştept, molipsit de un optimism a la Hokusai, să mai vedem peste treizcei, ba şi peste cincizeci de ani dacă pesimismul tău a fost întemeiat sau nu. Răbdare am, curios sunt...

Micawber,

Chiar mă gândeam că voi fi atenţionat pe seama chestiunii la care vă referiţi.
Sunt pe deplin conştient că toată tevatura asta cu arestarea/eliberarea lui Vântu e doar praf în ochii "boborului", praf menit să-l facă să nu mai bage în seamă mizeriile pe care i le fac cu neobrăzare guvernanţii.
Cu toate acestea, mi s-a părut exemplară, simptomatică "autodarea-n fapt" a acestui personaj. Altminteri, evenimentul care ţine capul de afiş al actualităţii noastre mă lasă rece, exact ca pe dumneavoastră.
Însă mi se pare de subliniat faptul că însăşi calitatea lui umană e cam aceiaşi cu cea a conducătorilor noştri şi cu a majorităţii elitelor care ne diriguiesc societatea.
Într-o ţară care a dat Parlamentului European o fătucă de "succesuri", însă jenant de puţintică la minte, unde o ţoapă dotată cu "două buzişoare, două ţâţişoare" a ajuns nu numai minstru, dar şi cadru universitar, SOV - patron al unuia dintre cele mai puternice trusturi de presă româneşti - mi se pare un exemplar strălucit al acestei faune. Toţi aceşti oameni de nimic care ne conduc sunt de acelaşi calibru şi cu aceleaşi dotări excepţionale ca şi proaspătul arestat/eliberat. Alte măşti, dar aceiaşi plămadă.
În acelaşi timp, propunerea mea ca Vântu să ocupe un fotoliu de academician este o reacţie la amestecarea în troaca porcilor a unor intelectuali cu ştaif.
Poate că nu am fost eu suficient de explicit.

musiualexandru spunea...

Sa fie facut, domnule Marin Antoine, sa fie facut. Daca voturile diasporei conteaza, o sa iasa. Vorb-aia: aripioara sau picior: ati vazut, desigur, filmul cu Lpuis de Funès. Si Coluche.
Vivat !

Anton spunea...

Musiualexandru,
Ştiam eu că ne putem baza orcând pe diaspora. Vorba nemuritorului Dormidont: "Românii orişiunde cresc!". Şi nu oricum, ci ca pui de lui. Ehe!...

Anton spunea...

Karina,
Un Paşte cu bucurie şi dumneavoastră!

Anton spunea...

Musiualexandru,
Erată: pui de lei, nu pui de lui, suze!